De ce îngaduie Dumnezeu suferinta?

Este Dumnezeu nedrept?

Is God good?


By Grantley Morris

Partea 3-a a unei serii web
(Se sugereaza sa începeti cu Partea 1)

Aceasta pagina in Engleza,   Germana,   Sârba


Am vazut ca Dumnezeul Cel atotputernic poate fi atât de uimitor încât sa îi compenseze pe deplin pe cei care au suferit îngrozitor în viata aceasta, si mai mult, va face ca toata suferinta actuala sa fi meritat. Dar de ce, daca Dumnezeu este atât de iubitor, ar trebui ca cineva sa sufere durere pe acest pamânt? Raspunsul ar fi destul de simplu pentru cineva care ar avea un intelect supraomenesc, însotit de cunostinte care merg cu mult dincolo de granitele experientei umane. La aceasta adaugati sfintenie curata, o întelegere uimitor de cuprinzatoare a moralitatii si impartialitatea dezinteresata, amestecate cu dragoste arzatoare pentru fiecare persoana care a existat vreodata. Oricine care ar avea toate aceste calitati ar întelege. Ceilalti dintre noi suntem într-un grav dezavantaj. Cu toate acestea, putem arunca o privire prin ceata, suficienta, pentru a ne face o idee vaga a raspunsului.

Un raspuns complet are multe fatete, dintre care unele le abordez în alte pagini web, asa ca nu este scopul meu sa le expun aici, decât sa dedic câteva rânduri unei schite ridicol de scurta a câtorva motive pentru care, în ciuda dorintei arzatoare a Lui Dumnezeu pentru eradicarea totala a suferintei pamântesti, acest lucru este înca pe lista Lui de asteptare.

Pacatul – actionând contrar voii întelepte si iubitoare a Creatorului nostru – are ramificatii uimitoare. Alegerile noastre au facut ravagii în fondul genetic uman si în întregul ambient al planetei pe care traim. Miliarde de oameni s-au comportat fata de Dumnezeu ca niste copii mici care, fugind din casa lor iubitoare, sunt apoi surprinsi ca se simt înfrigurati si flamâni. Abuzând de libertatea încredintata cu bunavointa, oamenii L-au scos pe Dumnezeu din viata lor, ca apoi sa-l învinovateasca pe Dumnezeu pentru mizeria pe care ei au produs-o. Tânjim sa aratam cu degetul înspre altii, dar simplul adevar este ca fiecare ne-am petrecut timp fugind de caldura prezentei lui Dumnezeu.

Daca Dumnezeu este atât de iubitor, iar noi avem asa de mult nevoie de El, de ce nu Îsi impune forta asupra noastra, ca sa nu-L putem respinge si sa facem alegeri vatamatoare? Din acelasi motiv pentru care, oricât de mult iubeste un barbat pe o femeie, sigur fiind ca o poate face mai fericita decât si-a imaginat ea vreodata, ar fi gresit ca el sa o rapeasca si sa o siluiasca, nelasând-o sa decida daca vrea sa se casatoreasca cu el.

Atotputernicul Dumnezeu vrea binele nostru suprem. Cu o intensitate colosala, dincolo de conceptia umana, El tânjeste sa anihileze tot ceea ce îi raneste pe oameni. Doar un lucru îl retine. Dilema lui – si a noastra – este ca tu si cu mine ne numaram printre miliardele de dragi ai Lui care, prin egoism, i-au ranit pe altii. Cine dintre noi poate pretinde ca nu a mintit niciodata, nu a înselat, bârfit, furat sau ranit o alta persoana prin diverse alte moduri? În mod ipocrit, respingem propria noastra contributie la suferinta umana ca fiind nesemnificativa si scuzabila si asteptam ca judecata lui Dumnezeu sa vina asupra altora. Este imposibil sa distrugi orice cauza a suferintei umane fara sa-l distrugi pe fiecare om. Niciunul dintre noi nu ar putea intra într-o lume perfecta fara sa-i spulbere perfectiunea. Fara favoritism lipsit de etica – culmea nedreptatii – ar parea imposibil ca Judecatorul sa faca dreptate deplina cuiva, lasându-ne în acelasi timp pe tine sau pe mine sa supravietuim. Dar a facut eforturi extraordinare pentru a gasi o cale. Fiul fara de pacat al Lui Dumnezeu si-a asumat pe deplina vina noastra pentru ranile pe care le-am facut altor oameni. Pentru ca Cel Preasfânt a suferit îngrozitoarea pedeapsa pe care noi o meritam pentru ranirea egoista a altora, datoria noastra fata de justitie a fost platita în totalitate. Acum, într-o justitie desavârsita, Isus se poate întoarce pe pamânt si poate eradica orice cauza a suferintei umane, oferind în acelasi timp libertate milioanelor care si-au pus încrederea în uluitoarea oferta a Lui Isus de a-si asuma vina noastra.

Totusi, ar fi un abuz de putere, ca Atotputernicul sa-i forteze pe acei care înca insista asupra independentei lor. Se apropie vremea întoarcerii Lui Isus. Singurii care vor supravietui pentru a trai într-o lume perfecta sunt cei care si-au dat deja seama ca fac parte din problema si l-au lasat pe Isus sa-i transforme spiritual în oameni apti pentru Rai. Pentru ei, orice suferinta va înceta. Ceilalti vor descoperi teribila oroare de a fi lasati în seama propriilor vicii, îndeplinindu-li-se dorinta ca Dumnezeu sa nu se mai amestece în viata lor. Nesfârsita separare de Dumnezeu, Sursa oricarui lucru bun, este o perspectiva prea îngrozitoare pentru a ne-o putea imagina. Fiecare secunda de întârziere în întoarcerea lui Isus este un moment pretios, în care miliarde au înca o sansa pentru a-si veni în fire înainte de acea critica zi.

Aceasta este o privire asupra unuia dintre motivele pentru care Dumnezeu, în perfectiunea iubirii, întelepciunii si moralitatii Sale, si-a înabusit pâna acum dorinta arzatoare de a anihila tot ceea ce ne provoca disconfort. Totusi, un factor asupra caruia as dori sa ma opresc o clipa este ca Dumnezeu tânjeste ca tu sa te bucuri de satisfactia si gloria vesnica de a fi salutat ca si campion.

Ce s-ar întâmpla daca tu ai fi apreciat ca un erou, doar pentru ca te-ai trezit dimineata? Sa presupunem ca ai fost sarbatorit cu urale si numele tau trâmbitat în întreaga lume ca fiind cel mai mare erou, doar pentru a te-ai dat jos din pat. Ai putea sa-ti petreci restul vietii în lux, fiindu-ti îndeplinita orice dorinta, ca recompensa pentru „realizarea ta uluitoare”, dar oricât de placuta ar fi, „onoarea” ar fi total lipsita de sens. Da, Dumnezeu te poate rasfata – si vei avea parte din plin de asta în viata urmatoare – dar fara sa se lase autoînselat, nici macar Atotputernicul nu poate face un erou dintr-o persoana sanatoasa, pentru ca s-a ridicat din pat. Pentru a ne bucura de împlinirea si onoarea autentica de a fi un erou, trebuie mai întâi sa ne confruntam cu greutati, dureri si/sau pericole autentice.

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

Dar daca totul în viata ar fi „corect?”

Deoarece Dumnezeu este ireprosabil de corect si a pacatui înseamna a actiona într-o maniera anti-Dumnezeu, pacatul face, inevitabi, ceea ce este incorect. Nu este corect ca oamenii sa fie ucisi, înselati, jefuiti, mintiti, abuzati verbal, fizic sau sexual, mutilati de un sofer beat sau nascuti dependenti de droguri ilicite sau afectati de boli cu transmitere sexuala din cauza pacatului unei mame. Suntem cu totii atât victime a pacatului altor oameni, cât si a suferintei propriului nostru pacat. Niciunul dintre noi nu este fiinta magnifica care ar putea fi, daca nu am fi fost afectati de efectele acumulate ale pacatului din lumea noastra, ale pacatelor stramosilor si ale pacatelor propriilor noastre actiuni. În raport cu ceea ce am fi fara acest comportament anti-Dumnezeu, fiecare dintre noi este, în diferite grade, dizagreabil, desfigurat si degenerat. Evident, aceasta nu este din cauza lui Dumnezeu. A pacatui înseamna a te razvrati împotriva cailor iubitoare ale lui Dumnezeu si a-i frânge inima. Consecintele tragice ale pacatului sunt cele ne strica bucuria vietii, nu Dumnezeu. Cu siguranta El a avut în suflet interesul nostru cel mai înalt, atunci când a interzis actiunile pe care Biblia le numeste pacate. A ataca pe Dumnezeu pentru nedreptatea pe care o creeaza pacatul, înseamna a-L linsa prosteste pe Nevinovatul, asa cum s-a întâmplat acum doua mii de ani. Prin însusi actul de a-L acuza pe Dumnezeu de nedreptate, noi însine comitem cea mai mare nedreptate.

Daca, în mod miraculos, am putea elimina de pe planeta pamânt orice afect al pacatului, majoritatea a ceea ce pare nedrept în lumea noastra ar fi sters. Cu toate acestea, chiar si o lume perfecta, fie ar ajunge un loc plictisitor, inferior, fie ar mai exista diferente între oameni pe care un observator orbit de pacat le-ar putea interpreta gresit drept nedreptate.

Daca toti oamenii ar fi clone, identice ca înfatisare, aptitudini, vocatie si orice altceva, toata lumea ar fi nevoita sa o numeasca corecta, dar ce lume fada, nesatisfacatoare ar fi. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale geniului creator al lui Dumnezeu este varietatea bogata a tot ceea ce a facut El. Într-o lume fara pacat în care toata lumea vede prin ochi puri si altruisti, cu totii ne-am delecta cu aceasta varietate. Totusi, printre nenumaratele lucruri pe care le pierd pacatosii se numara si capacitatea de a se bucura de varietate. Noi, pacatosii, meritam sa fim condamnati la o lume a uniformitatii cenusii, pentru ca în momentul în care întâlnim cea mai mica diferenta între noi, avem tendinta de a reactiona fie cu gelozie, fie cu mândrie.

Luam constant decizii arbitrare cu privire la ceea ce este superior, cum ar fi sa decidem ca este mai bine sa fii slab decât bine rotunjit sau mai bine sa fii musculos decât putin mai inteligent. Sa presupunem ca toti sunt identici din punct de vedere fizic, cu exceptia faptului ca unii s-au nascut cu parul drept, iar altii au parul cret. Inevitabil, unii ar decide ca parul drept este superior, iar unii ar decide ca parul cret este mai bun, iar conform deciziei lor arbitrare s-ar umple de mândrie sau gelozie.

Suntem capabili sa realizam lucruri marete doar pentru ca avem corpuri compuse din parti foarte diferite. Celulele spermatice, desi esentiale pentru supravietuirea umanitatii, au o durata de viata mult mai scurta decât celulele creierului. Daca am forta asupra creatiei, un concept restrâns de corectitudine, fiecare celula având aceleasi abilitati, aspect si durata de viata, rezultatul nu ar fi o egalitate frumoasa, ci haos. Pavel a învatat ca crestinii se potrivesc ca partile unui corp uman, partile aparent mai slabe fiind de fapt cele mai necesare, iar cele care primesc cea mai mare atentie fiind cele mai putin importante, la fel cum parul nostru primeste de obicei mult mai multa atentie decât organele noastre interne vitale (1 Corinteni 12:22-23 ). Daca am întelege, am vedea ca nu exista niciun temei pentru invidie sau mândrie.

Se pare ca acuzatiile noastre împotriva lui Dumnezeu pentru presupusa lui nedreptate, evidentiaza nu vreun defect al lui Dumnezeu, ci propria noastra ignoranta si/sau atitudinile rele. Pacate precum egoismul, gelozia, lacomia, prejudecatile, mândria si simpla prostie ne distrug capacitatea de a pretui diversitatea si complexitatea în rasa umana. Intoleranta noastra fata de varietate este de asa natura încât l-am acuza pe Dumnezeu de nedreptate, daca nu ar produce o uniformitate incolora, aproape nefunctionala, în umanitate. Atunci am cârti împotriva lui Dumnezeu pentru ca a facut viata atât de plictisitoare.

Exceptând nenumaratele inegalitati inacceptabile care provin din mersul nostru împotriva cailor lui Dumnezeu, perceptia noastra distorsionata prin pacat despre diversitate si incapacitatea noastra de a vedea dincolo de mormânt este problema, nu faptul ca oamenii difera.

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

Sa vedem aceasta problema din alt unghi

Într-o puternica pilda a lui Isus, trei slujitori au primit bani. Unul a primit cinci talanti, altul doi, iar celalalt unul (Matei 25:15). Îti pare rau pentru cel care a primit atât de putin? Asa obisnuiam. Mai mult decât atât, în raport cu ceilalti, sunt acel om cu un singur talant.

Dupa ani în care m-am simtit tratat pe nedrept, a fulgerat o lumina care ar fi trebuit sa-mi alunge pentru totdeauna autocompatimirea. În moneda zilei, un talent valora 6.000 de dinari. Inca mistificat? Ei bine, conform unei alte pilde, plata ocazionala pentru o zi de unsprezece sau douasprezece ore a fost doar un dinar (Matei 20:1,2,8). Mintea mea intra în actiune. Înmultiti-va salariul zilnic cu 6.000 si vedeti daca dispretuiti cifra. Ai putea pleca imediat în vacanta pentru douazeci ori treizeci de ani, sau, pe vremea lui Isus, ai putea sa investesti în multi sclavi (care ar câstiga fiecare cu mult peste mentinerea minima) si sa-ti petreci restul vietii într-un lux inactiv.

Un talant valora trei sferturi de milion de banuti ai vaduvei. În acel moment, acoperea chiria pentru un an întreg pentru cincizeci de case sau s-ar cumpara un sfert de milion de vrabii ( Luca 12:6). Cu reducere în vrac, probabil ca ati putea cumpara fiecare vrabie de pe planeta! Iuda si-a vândut Mântuitorul pentru doar doua procente din aceasta suma. Cu aceste bogatii ai putea obtine acces deplin la baile publice magnifice ale Romei toata ziua în fiecare zi, timp de o suta de ani, si ai putea sa ai suficienta rezerva pentru a cumpara un litru de grâu, sau trei de orz, în fiecare zi, timp de doua vieti.

Nu poate sa-mi mai fie mila de acel „nefericit” care a primit cel mai putin. Era bogat. Si avea potentialul de a-si dubla averea.

Luca 19:12-27 consemneaza o pilda similara, dar în aceasta slujitorilor li s-au repartizat parti egale. Poate ca versiunea lui Luca dezvaluie inima lui Dumnezeu, iar cealalta (pastrata în Matei 25:16-17) descrie strategia lui Dumnezeu. Domnul îsi iubeste copiii fara favoritism. Sau poate ca Isus a spus aceasta poveste o data din perspectiva cerului (portiuni egale) si o data din perspectiva noastra umana. În ochii nostri, darurile lui Dumnezeu par sa varieze în semnificatie, dar nu cred ca asa vede Dumnezeu lucrurile. De exemplu, Einstein si un altul considerat cu deficienta mintala, amândoi au un IQ scazut în comparatie cu Dumnezeu si o inteligenta uimitoare în raport cu lacustele.

Tatal tau ceresc, în extravaganta divina a iubirii infinite, îsi revarsa bogatiile asupra altor oameni. Cu toate acestea nu poti diminua amploarea propriului tau dar. Si potentialul tau de investitie este fenomenal!

Cine se poate plânge atunci când cea mai înteleapta Persoana din Univers face ceea ce vrea cu propria avere? În loc sa va suparati pe Dumnezeu pentru bunatatea Lui fata de ceilalti sau sa va plângeti fata de cei ce par sa aiba mai mult, aveti toate motivele sa va bucurati de enormitatea propriului dar. În multumire plina de bucurie fata de Dumnezeu, lucrati cu acel talant pretios, astfel încât, la întoarcerea Regelui, sa puteti pune la picioarele lui un dar care si-a dublat valoarea.

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

Exista o alta latura a acestei probleme

Stiati ca ...

    * Majoritatea actorilor care doresc rolul lui Long John Silver sunt fara speranta inadecvati? Au prea multe picioare.

    * Majoritatea oamenilor arata ca niste luptatori de sumo anorexici, non-japonezi, mult prea îmbracati?

    * Când eram mai mic, puteam sa alerg mai repede decât Carl Lewis? De-a lungul anilor, superioritatea mea a scazut treptat, mai ales dupa ce copilul Carl a învatat sa mearga.

Stiu la ce te gândesti: ca am o siguranta arsa la etaj. Totul a fost o neîntelegere. S-a spus ca succesul era chiar dupa colt, asa ca am luat curba. Dar înainte sa începi sa-mi trimiti urari de însanatosire, permiteti-mi sa va asigur ca sunt la fel de sanatos ca oricine altcineva de aici, din sectia de psihiatrie. Ideea mea este aceasta: daca te vezi ca fiind dotat sau ciudat, indispensabil sau inadecvat, depinde în întregime de cadrul de referinta pe care îl alegi. Din cadrul de referinta al lui Dumnezeu – lucrarea vietii pe care El a ales-o pentru tine – nimeni nu este la fel de perfect înzestrat ca tine.

Daca asta pare a fi un idealism dulceag, nu te-ai gândit bine. Fa acest lucru si el va deveni o nepretuita sursa de putere si confort. Puteti alege orice persoana si puteti umple volume cu ceea ce el sau ea nu poate face sau lucruri pentru care nu exista speranta sa le faca, dar aceasta nu este mai îngrijorator decât faptul ca o camera digitala nu poate zbura, spala vase, nu poate stinge setea, nu poate lega sireturile si nu poate preveni cariile dentare. Pe lânga lista nesfârsita de lucruri pe care o camera digitala nu le poate face, multe dintre lucrurile pe care le poate face, le face prost. Este un prespapier, un liniar si un suport de carti inferior. Ai putea-o folosi ca aruncator dupa muste – o data. Acestei liste îi lipseste punctul critic: orice lucru proiectat cu îndemânare este echipat ideal – si de obicei doar echipat – pentru un scop specific si recomandabil pentru care a fost facut.

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

Câstigarea perspectivei lui Dumnezeu

Isus a vorbit proportional mai mult despre iad decât despre altceva. Cu toate acestea, El a dat impresia ca cele mai înspaimântatoare cuvinte pe care cineva, ducând un trai fericit, le poate auzi sunt: “Tu ti-ai primit deja rasplata” (Matei 6:2-5,16).Vorbea despre oameni care erau onorati, care pareau sa fi obtinut totul de la viata si totusi se aflau într-o situatie înfioratoare pentru ca, desi nu si-au dat seama, nu aveau nimic de asteptat dincolo de mormânt. Pareau sa se bucure de viata buna, dar cel mai bun sau cel mai rau lucru pe care îl are viata pamânteasca este nimic, relativ la eternitate.

Viitoarea noastra rasplata este de o importanta imensa pentru Isus. De exemplu, el a spus: „Când oferiti un prânz sau o cina, nu va invitati prietenii, fratii sau rudele, sau vecinii bogati; daca faci asa, ei te pot invita înapoi si astfel vei fi rasplatit. Deci când vei da un ospat, cheama-i pe saraci, pe schilozi, pe schiopi, pe orbi si vei fi binecuvântat. Desi ei nu va pot rasplati, veti fi rasplatiti la învierea celor drepti” (Luca 14:12-14).

Ceea ce numim o viata întreaga este mai putin decât o clipire în eternitate.

Cei mai multi dintre noi ne concentram atât de mult pe aici si acum, încât pierdem din vedere acolo si wow! O viziune distorsionata asupra realitatii duce la o viata distorsionata. Apostolul Pavel se îndrepta catre o rasplata cereasca uimitoare tocmai pentru ca putea spune: „Daca doar pentru aceasta viata avem nadejde în Hristos, suntem cei mai nenorociti dintre oameni”(1 Corinteni 15:19). . Majoritatea dintre noi au un stil de viata atât de confortabil încât abia ne putem imagina de ce cineva ar scrie astfel de cuvinte. Presupunând ca primim tot ce este mai bun din ambele lumi, de fapt ne stricam recompensa cereasca, la fel ca un copil care neavând nici idee despre valoarea banilor se autopacaleste sa-si risipeasca mostenirea, cumparând înghetata cu 100.000 de dolari cornetul.

Cea mai mare parte a învataturii lui Isus a fost dedicata îndemnului de a ne strânge comori în ceruri. Suntem atât de ocupati cu încercarea de a strânge placeri „legitime” pe pamânt, încât nici macar nu avem timp sa ne dam seama cât de mult ne-am îndepartat de mentalitatea pe care Isus încerca sa o insufle discipolilor sai. El ne-a vorbit din adâncul inimii Lui si totusi, majoritatea, suntem înca prea drogati de o viata usoara si confortabila, pentru a suferi o schimbare a mintii de care avem disperata nevoie. Nu e de mirare ca a spus ca era atât de greu pentru bogati sa lase totul si sa-l urmeze. El a continuat sa propovaduiasca: „Lepada-te de tine însuti” dar noi continuam sa adunam pentru noi si îi invidiem pe cei care au si mai mult. „Ganditi-va la lucrurile de sus, nu la cele pamântesti”, ne-a rugat Pavel (Coloseni 3:2). Tânjea sa-i determine pe cei cu bucurii si responsabilitati conjugale, sau care îndurau pierderi pamântesti sau care beneficiau de câstiguri pamântesti, sa se comporte aproape ca si cum aceste evenimente nu s-ar fi întâmplat. Presiunile vietii de zi cu zi nu ar trebui sa fie atât de importante pentru noi, „caci lumea în forma ei actuala trece repede” (1 Corinteni 7:29-31).. Îndurati greutatile, a îndemnat el, ca un soldat care nu se încurca niciodata în treburile civile (2 Timotei 2:3-4). Cuvintele ricoseaza însa si noi pornim televizorul.

Atât de des, biserica a avut nevoie de persecutie pentru a o scutura din infatuarea fata de aici si acum, pentru a câstiga perspectiva corecta si pasiunea care rezulta.‘ . . . Cel ce a patimit in trup a sfârsit-o cu pacatul…”, a scris Petru oamenilor care se întrebau de ce sufereu persecutie (1 Petru 4:1). Cât timp îl vom ispiti pe Dumnezeu sa recurga la aceasta masura? Nu avem idee cât de mult pierdem si cât de mult ne ruinam mostenirea viitoare pe masura ce ne complacem în betia starii de caldicel. Pentru cât timp ne va putea iubi Dumnezeu si în harul Sau sa ne trimita suferinta când nimic altceva nu pare sa ne îndrepte privirea spre cer?

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

Aducând-o împreuna

Nu îndraznim sa cerem dreptate de la Dumnezeu. Daca dreptatea ar fi tot ce conteaza pentru Dumnezeu, pacatele noastre sunt de asa natura încât toti am fi în iad în acest moment. Cu toate acestea, dreptatea este mult mai importanta pentru Dumnezeu decât va fi vreodata pentru noi. Fiecare moment de întârziere în executarea justitiei divine ne ofera înca o sansa pentru a ne veni în fire si a înceta sa ne mai stricam rasplata vesnica.

Cei care în prezent par sa aiba avantaje si binecuvântari nedrepte, nu vor mai beneficia de ele în viata urmatoare. În ultima analiza, nu are nicio consecinta daca, în infinitzecimala clipa, pe care în aceasta parte a eternitatii o numim viata, unul este înfometat, iar altul este miliardar; unul moare foarte tânar, altul traieste o suta de ani; unul este genial, iar celalalt abia gândeste; unul are o casnicie de vis pe tot parcursul veitii, iar altul traieste agonia abuzului si a singuratatii; unul are o sanatate perfecta si o înfatisare uimitoare, iar altul este un lepros ravasit de durere. Pâna la cele mai mici detalii, fiecare avantaj si dezavantaj experimentat în viata noastra pamânteasca este cântarit cu atentie de geniul uluitor al Dumnezeului Atotputernic.

Oricine în viata a platit cel mai mare pret pentru a-si sluji Domnul, va fi rasplatit cu cele mai mari recompense. În Eternitate, cei carora, de aceasta parte a mormântului le-a fost usor îsi vor dori sa fi avut parte de o viata mai dificila. Îi vor invidia pentru totdeauna pe cei a caror viata fusese mai dura. Plata exacta asteptata de la cei care au avut parte de mai putine provocari este calculata cu atâta precizie încât orice îndoiala cu privire la corectitudinea lui Dumnezeu va fi redusa la tacere pentru totdeauna.

Dupa cum este ilustrat în povestea lui Angelo, Dumnezeu ne vede într-un mod foarte diferit de modul în care ne vad altii. El te poate vedea ca pe un mare învingator atunci când altii te vad ca pe un învins. El se uita nu doar la realizarile evidente, ci cu dragoste si atentie, ia în considerare fiecare obstacol personal cu care ne confruntam si ne va compensa în consecinta pentru toata eternitatea.

În ciuda circumstantelor noastre pamântesti foarte diferite, fiecare avem sanse egale de sacrificiu si gloria eterna pe care o produce. Si totusi fiecare risipim o parte din acea oportunitate nepretuita si irecuperabila.


    1 Corinteni 4:5 De aceea, sa nu judecati nimic înainte de vremea rânduita; asteapta pâna vine Domnul. El va scoate la lumina ceea ce este ascuns în întuneric si va dezvalui motivele inimii oamenilor. În acel moment, fiecare va primi lauda lui de la Dumnezeu.

La mult timp dupa ce am scris aceasta pagina web, o femeie despre care aproape nimeni nu a auzit, mi-a spus ceea ce a pretins ca a primit ca revelatie de la Dumnezeu. Cu siguranta îmi suna adevarat. Am cautat rapid si am primit permisiunea ei de a o împartasi cu tine:

    Împaratia lui Dumnezeu are multi generali de credinta, dar de obicei sunt oameni despre care lumea nu a auzit niciodata. În timp ce sunt pe pamânt, ei sunt neobservati, chiar de catre alti credinciosi. Ei sunt cu adevarat cei de la urma. Dar ce surpriza îi asteapta, pentru ca de-a lungul vietii lor Domnul ia pregatit pentru adevarata slujire care va dura pentru vesnicie.

    Avand un nivel de popularitate si succes pe pamânt poate însemna sa nu ai o pozitie înalta în ierarhia cereasca. Dumnezeu nu masoara oamenii dupa câte lucrari au facut pentru El. El îi masoara dupa felul în care Îl iubesc în cele mai rele situatii din viata lor.

    Daca Domnul alege pe cineva sa fie vasul Lui special, el se va asigura ca acest vas este pregatit pentru o slujire atât de înalta. Si nu vorbesc despre slujirea pamânteasca. Multe dintre vasele speciale pregatite de El, au provocari personale atât de uriase care le poate lua toata viata ca sa le depaseasca.

    Data viitoare, când voi vedea oameni cu dizabilitati psihice sau fizice sau care se confrunta cu alte provocari, îi voi trata ca pe cineva din casa Regelui. Ei sunt genul special de oameni de partea carora mi-as dori sa fiu. Cineva pe care sunt tentat sa-l privesc de sus ar putea fi viitorul meu general în epoca viitoare.

De ce este viata nedreapta?
Pentru ca Dumnezeu este corect si traim într-o lume anti-Dumnezeu. Actiunile contrare cailor întelepte si iubitoare ale lui Dumnezeu vor produce întotdeauna victime ale nedreptatii si chiar vor rani generatii care înca nu s-au nascut.

De ce nu intervine Dumnezeu?
El intervine. Isus – singurul Inocent al omenirii – a suferit cea mai mare nedreptate din lume în numele fiecaruia dintre noi, cei care i-am ranit pe altii pe nedrept.

Dar de ce nu a oprit Dumnezeu nedreptatea?
El o va opri. Întoarcerea lui Isus va însemna restabilirea deplina a dreptatii si echitatii pentru care El a suferit.

Ei bine, de ce nu a facut deja asta?
    * Daca ar fi facut-o, înainte sa te pocaiesti, ai fi în iad chiar acum.

Dumnezeu poate astepta pentru ca viata asa cum o cunoastem este un teren de antrenament, nu destinul nostru.

Unii dintre noi au o viata mult mai grea pe acest pamânt – si, prin urmare, un antrenament mult mai dur – decât altii, pentru ca sunt pregatiti pentru o munca mult mai însemnata si mai glorioasa în viitor decât cei lipsiti de griji.

Asa cum femeile de vârsta mijlocie spera ca vor ramane slabe chiar supraalimentându-se, pâna la urma îsi dau seama ca, realitatea este alta. Aceasta este consecinta.

Primele începuturi ale unei capodopere par haotice si urâte. Oricine judeca o opera de arta cu mult înainte de a fi terminata este un prost.

Ceea ce face viata atât de bogata este ca fiecare suntem tratati divin ca individualitati si fiecare avem o contributie unica de adus. Esti facut pentru fapte mari. Ridicati-va la potentialul maxim în Dumnezeu si veti straluci într-o glorie nesfârfita.

Robert Scott si echipa sa s-au luptat pâna la Polul Sud doar pentru a descoperi ca onoarea lor de a fi primii care sa fi ajuns la Pol a fost pierduta pentru totdeauna. Amundsen fusese primul, cu aproximativ o luna, mai devreme. Pentru a completa inutilitatea actiunii lor, ei au îndurat viscol, boli, degeraturi si foame doar pentru a pieri; ultimii trei murind la doar câtiva kilometri de locul sigur. Dar, astazi, mizerabila lor înfrângere, termina cu moartea într-o izolare înghetata, fara a avea martor vreun suflet viu, este salutata ca una dintre cele mai mari epopee ale explorarii si rezistentei umane.

Fiecare fibra a fiintei mele este convinsa ca gloria lor este doar o umbra a ceea ce poti realiza. Desi suferi în izolare si aparenta inutilitate, adâncurile încercarii tale nefiind cunoscute de nimeni pe pamânt, numele tau ar putea fi aprins în luminile cerului, onorat pentru totdeauna de multimile cerului, pentru lupta ta eroica cu boala, doliul sau orice altceva. Vine ziua când ceea ce ai îndurat în ascuns va fi strigat de pe acoperisuri.

Uita-te la Iov: nedumerit, calomniat, neînteles; angajat nu într-o lupta eroica, ci luptând cu lucruri comune – o inversare financiara, doliu, boala; – fara aplauzele fanilor, ci cu plângerile lor, huiduit de prietenii de altadata. Daca Iov este onorat astazi, chiar si pe aceasta planeta nebuna, nu-mi pot imagina aclamatiile care te asteapta atunci când totul va fi dezvaluit. Lupta ta cu mizeria vietii poate fi la fel de îndrazneata ca si întâlnirea lui David cu Goliat. Nu va faceti griji ca altii nu înteleg asta în prezent. Într-o zi o vor întelege.

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

Mai multe pagini în româna

English Only


Have you made life’s most exciting discovery? See What Your Fantasies Reveal to make the astounding discovery that God is the wonderfully warm, exciting companion you have always longed for. You can have a supernatural encounter with God.

Back to the beginning of this Web Series

? ? ? ? ? ??? ? ? ? ? ?

[Much More!] [Bless & Be Blessed by Facebook] [Daily Quotes] [My Shame] [E-Mail Me!]


The webpage you have been reading contains extracts from Waiting for Your Ministry by Grantley Morris.

Not to be sold. © Copyright, Grantley Morris, 2002, 2003, 2015, 2022. For much more by the same author, see www.net-burst.net
No part of these writings may be copied without citing this entire paragraph. No part may be sold.

Unless otherwise indicated, Scripture quotations are from the New International Version © Copyright, 1978 by New York International Bible Society.